Adolescenţă, conflicte, părinţi, copii, familie, liceeni, educaţie, adolescenţi rebeli, drog, alcool
În urma studiilor, s-a ajuns la concluzia că maturitatea individului se atinge atunci când creierul s-a maturizat biologic, adică în jurul vârstei de 24 de ani. Aşadar, nu putem avea pretenţia ca adolescentul să fie raţional, cât timp el este condiţionat mai curând de un răspuns emoţional, decât de unul logic. Deşi aceste concepte sunt frecvent dezbătute, în realitate părinţii cunosc instinctiv momentul în care copiii lor ating maturitatea. Totuşi, este bine de ştiut că adolescenţii nu adoptă un comportament dificil doar pentru a-şi scoate părinţii din sărite, ci pentru că sunt supuşi unor transformări interioare psihice, hormonale și unor schimbări neaşteptate pe care nu ştiu cum să le gestioneze.
Părintele are nevoie să îşi asume responsabilitatea pentru drumul educaţional pe care l-a parcurs împreună cu copilul ajuns acum adolescent, să înţeleagă ce anume are el (părintele) de schimbat şi să nu înceteze să-i acorde adolescentului încrederea în posibilitatea schimbării.
În spatele oricărui adolescent care greşeşte, există un copil faţă de care s-a greşit. Greşeala parentală nu înseamnă că parintele face un lucru rău. Prea multă dragoste, prea multă protecţie sau prea multă toleranţă în copilărie se regăseşte adesea într-o adolescenţă cu probleme.
Problemele frecvente la adolescenţă sunt:
Ce face un adolescent nu este, în marea majoritate a cazurilor, un predictor corect pentru locul pe care urmează să-l ocupe în lume. Un adolescent care se poartă iresponsabil sau imoral, nu prezice neapărat un adult cu aceleaşi probleme.
Adolescentul este încercat de tendinţe contradictorii, de îndoieli şi oscilaţii, pe care le administrează cu greu. Adolescenţa devine, astfel, vârsta cea mai conflictuală la nivel interior. Părinţii nu înţeleg împotrivirea copiilor lor, sunt dezamăgiţi din cauză că le sunt înşelate aşteptările, în timp ce, de fapt, aceasta este doar o treaptă către următorul stadiu al maturizării.
Semnalizează unele greşeli ale părinţilor ce se fac în raport cu copiii lor mari/adolescenți ori viitori adolescenți. Cea mai mare greșeală este neacordarea încrederii. Dar vom discuta și despre alte greșeli “clasice” și din păcate destul de frecvente.
Invită părinţii la discuţii constructive despre această perioadă frumoasă dar mai furtunoasă din viaţa copiilor, astfel încât la sfârşitul acestui modul fiecare participant să poată să identifice greşeli pe care le-a făcut sau pe care le face în educaţia copilului/copiilor lui cu posibile consecinţe la adolescenţă şi să-şi propună un plan cât de mic de schimbare (schimbarea cu 1 grad). Adolescenţa este o etapă foarte importantă din viaţă, bazată pe dezvoltarea complexă a persoanei şi, daca dorim cu adevărat, putem să realizăm schimbări majore care să îmbunătățească stima de sine, modul în care suntem priviţi, reuşitele pe care le vom avea şi multe altele.
Împreună tragem câteva concluzii în urma parcurgerii materialelor, dar fiecare trebuie să găsească soluţii în contextul propriei familii.
Modulul durează 3.5 ore, cu pauză de gustare la mijloc.
În prima parte se vor prezenta la PowerPoint informații teoretice și după pauză vor urma exerciții de învățare experențială, în care participanții vor putea dialoga și împărtăși propriile experiențe.
1 Comment
Doresc sa particip!